Nu e recenta intamplarea, dar nici uitata nu o vreau. Nu e o povestioara buna de citit la masa (aviz, deci!), insa cei ce au auzit-o, au parut amuzati. Mie nu stiu cum sa mi se para, inca am emotii cand ma striga fi’miu. Iata si de ce… Era o dupa-amiaza placuta, ca toate celelalte cand, dupa o joaca buna si o masa copioasa, vine ora somnului de amiaza. Il schimb exemplar, il asez in patut, trag draperiile si cobor in living, sa ma uit la un film. Horia doarme singur, iar eu ma asigur ca e ok  stand cu...