Doare?
Doar uneori.
In zorii zilei, cand stii. Din nou, ca esti unde esti.
Nu unde ai vrea. Unde ar trebui. Si doare
Apoi putin, cand picura cafeaua in ceasca alba si face valuri.
In sulfet, mai ales. Si doare
Apoi cand mai treci pe langa peretii ce poarta amintiri colorate.
Si tu doar negru si alb mai vezi. Si doare
Apoi cand faci ce trebuie, mecanic totul.
Si uiti sa vrei sa faci doar pentru tine. Si doare
Si putin mai mult, cand se asterne noaptea si canta in liniste.
Si-ti auzi gandurile si dorurile si simti cu adevarat. Ca…
doare.
Putin.
In rest, nu.
Nu doare.
Deloc.