Mamadehoria archive

Don't call me baby

A static rebuild of the original WordPress blog, with posts, categories, tags, and archived comments preserved.

Alexa · February 22, 2017

Aici

Trece repede timpul, aici. E atata frumusete si nemarginire si nu cred ca e timp destul sa vezi tot ce-ar trebui ca numai una e viata... iar aici, sper sa fie mai buna. Multe minuni ale lumii, aici. Pe langa locuri de...

Read post 0 comments

Alexa · February 13, 2017

Oamenii cresc. Si pleaca... (I)

Unde muntele saruta cerul, in varful unui deal, tinuta in brate de-o padure si-o Barsa, era casa mea. Prima pe care mi-o amintesc. Mirosea mereu a paine, a nuci si iarba proaspat cosita. Acolo, doi oameni au nascut 7 prunci. Si pruncii,...

Read post 0 comments

Alexa · January 20, 2017

E praf in gene...

E praf in gene… si mai sunt si lacrimi cateodata. Le sterg usor si incerc sa le opresc caderea. Mi-e teama sa nu lase urme. Sa nu le zareasca cineva. Sa nu le intrebe de unde vin… si de ce pleaca. E...

Read post 0 comments

Alexa · January 13, 2017

Un alt inceput

De-ar fi sa curg, aur lichid ar imbraca strazile pe care as pasi. Iar aurul ar fi prieteniile. De-ar fi sa ma-ntrebi unde-mi sunt parintii, m-as duce in mina cu diamante, stiind ca acolo vor fi. De-ar fi sa ma gandesc la...

Read post 0 comments

Alexa · December 18, 2016

1. Despre durere

Amortita. Precum pamantul sub zapada… Asa ma simt, acum. A nins cand ai plecat… sa doara mai putin. Sa ne orbeasca lumina… Sa ne obisnuim, treptat, sa nu te mai vedem. Nicicand. Niciunul. Sa te pierdem prin fumul ce iesea anost din...

Read post 0 comments

Alexa · October 17, 2016

About

As fi vrut sa ma tin mai strans de gardul bunicilor atunci cand parintii m-au smuls din ghearele copilariei fara griji. Sa alerg mai mult spre sura de la mal, sa arunc spre cer mai multe brazde. Sa ascult mai multa muzica...

Read post 0 comments

Alexa · October 4, 2016

Despre tine

Ma pierd pe mine, uitandu-ma la tine... cand dormi, alergi sau... pur si simplu stai. Si vad putin cate putin din mine... din el, din noi... Copilul nostru rupt din Rai. Porti parul meu, pe capul lui, figura dulce, calda, Ai gura...

Read post 0 comments

Alexa · September 17, 2015

Unde se duce timpul, cand se duce?

Nu cred ca se numeste regret.Dar adie cu pareri de rau, cu nuante de uitare si un strop de dorinta sa te mai poti intoarce. Macar o clipa, intr-o clipa anume. Oricare e buna. Nu stiu cand am ajuns aici. Am clipit...

Read post 0 comments